marți, 4 decembrie 2012

CAPITOLUL 9




Trecuse aproape o saptamina si Monica inca nu mi-a facut rost de o secretara,eram nevoit sa-mi fac singut cafeaua si ce e mai rau sa raspund la telefoane. Unde s-a mai vazut asa ceva? Eu Christian Bass sa raspund la apeluri. Trebuia sa fac ceva!
-          Monica
-          Cu ce va pot ajuta donmule?
-          Vreau azi pina la sfirsitul zilei sa am o secretara!
-          Dar,domnule Bass…nu am gasit inca nici una potrivita.
-          Fara nici un dar Monica,e insuportabil.
-          Azi s-a adresat o domnisora,dar nu are experienta,nici studii,nu cred ca o sa faca fata.
-          Vreau sa o vad personal.
-          Dar domnule nu cred ca merita.
-          Monica,vreau ca domnisoara sa se prezinte in jumatate de ora in biroul meu.
-          Bine domnule.
Nu m-am ocupat niciodata de angajarea personalului,dar aceasta situatie idioata se putea prelungi mult si bine. Fata a fost  punctuala,a venit fix la timp. Era o fata simpla de vreo 21-22 de ani nu mai mult,era modest imbracata,intr-o bluza gri si o pereche de jeansi albastri. Parul ii era lasat pe spate formind o cascada de bucle satene,ochii caprui. O fata obisnuita,care are nevoie de slujba.
-          Buna ziua domnule…
-          Bass, buna ziua domnisoara …
-          Thomson.
-          Unde ati lucrat pina acum?
-          Pai in mai multe locuri,dar e prima data cind voi lucra ca secretara.
-          Studiati undeva?
-          Nu,pentru a studia am nevoie de bani,dar pina acum nu am avut o slujba care sa-mi poata asigura viata si in acelasi timp si studiile.
-          Bine,o sa va dau o perioada de proba,daca o sa face-ti fata cerintelor ve-ti fi angajata. Cred ca voi pute sa aranjez niste cursuri pentru dumneavoastra daca o sa faceti fata,compania va achita toate tazele.
-          Va multumesc domnule Bass.
-          Monica o sa-ti spuna de ce acte o sa ai nevoie pentru angajare.
-          La revedere.
Parea de treaba,aceasta fata nu semana cu majoritatea secretarelor de pina acum care erau mai mult dezbracate decit imbracate,se vedea ca e o fata simpla dar in acelasi timp bine crescuta.
-          Domnule Bass,in douazeci de minute luati prinzul cu prietenul dumneavoastra.
-          Monica,mai am planificat ceva pe azi?
-          Nu domnule. Sa aveti o dupa amiaza placuta.
Am iesit afara din birou,unde Eliot Hale  m-a astepta.
Eliot este prietenul meu cu care ma stiu din frageda copilarie. Cum spune tatal meu ne-am cunoscut la maternitate cind am fost adusi pe lume de mamele noastre,vorba este ca ne-am nascut in aceeasi zi cu diferenta doar de o ora. Mamele noastre fiind prietene apropiate,noi am crescut impreuna ca doi frati. Eliot a calcat pe urmele tatalui meu si a devenit un medic de succes si lucreaza alaturea de el. John a fost tata pentru amindoi,pentru ca tatal lui Eliot,a decedat cu citeva luni inaite de a se naste intr-un accident,despre care nu stiam prea multe. Doamna Hale nu iubeste sa vorbeasca despre aceasta fisie neagra din viata ei. 
-          Buna frate!!!
Eliot m-a intimpinat cu un zimbet intins pe toata fata si o lovitura usoara in umar.
-          Buna Eliot,ai inventat cumva vreun vaccin nou,la vreo boala incurabila de esti asa fericit???
Am intrebat un in gluma.
-          Pina cind nu,insa aprope am reusit fac vaccina anti Bass Industries.
-          Frate boala aceasta e incurabila.
Am ris eu amar. De cind am ocupat fatoliul presedintelui Bass Industries Eliot se plinge ca ne vedem tot mai rar. Nu pot sa neg acest lucru, bussinesul cere sacrificii. Asta au simtit toata familia mea.
-          Daca stiam ca vei aunge sa traiesti in acest birou cu 10 ani in urma,nu iti permiteam sa mergi la facultatea de bussines.
Mi-am dat teatral ochii peste cap,la replica prietenului meu.
-          Hai sa mincam odata,si nu mai vorbim despre compania mea.
In timpul prinzului Eliot nu mi-a mai dat voie sa vorbesc despre serviciu,prinzul a fost acompaniat de istorioare hazlii care I s-au intimplat in ultima vreme la spital si glume piparate legate de numeroasele lui iubite.
Aproape terminam prinzul,cind de masa noastra s-a apropiat doamna Brandon. Intrerupindul pe Eliot de la una din numeroasele lui istorioare.
-          Domnule Bass,ce bucurie ca v-am intilnit aici,am fost la biroul dumneavoastra dar nu am gasit pe nimeni acolo.
-          Doamna Brandon cu ce va pot ajuta.
-          Am vrut sa va spun ca nu am putut depista,cine era persoana care va intereseaza,imi pare foarte rau,ca nu v-am putu ajuta cu nimic,unica speranta este ca va mai veni in localul nostru.
Aceasta,noutate ma lasat cu nervii la pamint,e posibil sa nu o ma vad niciodata,acea fiinta mica si gingasa,cu acele bezne maronii,care ascundeau atitea ginduri,ascunse de ochii lumii,acel suflet dezbracat in care inca nu am reusit sa patrund,acea tristete ascunsa in adincul inimii care uneori scinteia in oglinda ochilor ei,va pieri in ceata vremii… acest gind mi-a uplut existenta de tristetie si deprimare.
-          Imi spune si mie cineva ce se intimpla?
-          O zi buna domnule Bass.
Madlen s-a indreptat gratios spre iesire defilind ca cele mai bune modele de pe podium. Daruind barbatilor din incapere un dans seducator al piciarelor sale,care erau acoperite pina la genunchi de o fusta mulata,sculptind fiecare miscare a piciarelor sale lungi. Dar acesta femeie senzuala nu insemna nimic pe linga chipul care imi inunda gingurile de la prima si ultima intilnire.
Drace! N-am s-o gasec niciodata! Cum am putut fi asa prost,lasind-o sa plece,fara ca macar sa o intreb daca ne v-om revedea data viitoare. Drace! Darce! Drace! Blestemate reguli! Blestemat club!
-          Pamintul catre Kris! Bass esti aici?
Mi-am revenit cind Eliot imi flutura cu mina in fata ochilor.
-          Oh,da.
-          Cine e?
-          La ce te referi?
Am intrebat eu fara sa-mi dau seama ce are in vedere.
-          Cine e fata? E clar ca buna ziua ca la mijloc e o femeie. Stai de zece minute fara sa dai semne de viata,cu o mimica de parca jumate din actiunile firmei tale au fost cumparate de concurenti
Dumnezeule as da si toate actiunile firmei mele de as sti ca am sa o revad iarasi. Doamne,ce face femeia asta cu mine. Unde e Christian Bass care ii era in cot de toata lumea? Unde e acel Bass care femeile ii sareau singure in brate si el macar nici nu se obosea sa le afle numele?
-          M-ai vazut vreodata sa alerg dupa femei? De obicei ele alerg dupa mine,dupa banii mei,dupa locul in societate care il ocup.
Am incercat sa par cit mai convingator,nu vroiam ca Eliot sa ma sicie la fiecare pas cu intrebarile lui nesanatoase si cu glumele lui piparate referitor la ea. Am fost nascuti in aceeasi zi dar din frageda copilarie eram opusul unul celuilalt el era nazbitiosul si a ramas la fel,pe cind eu eram intruchiparea maturitatii,cel care mereu ducea responsabilitatea petru faptele sale cu capul sus. De atunci nu s-a schimbat mai nimic,poate doar inaltimea si greutatea corpurilor noastre, eu am ramas la fel de conservativ ca si atunci,iar Eliot e la fel de copil ca si cu douazeci si ceva de ani in urma.
-          Nu,asta la sigur nu am vazut,dar cuvitul care trebuie evidentiat aici este DE OBICEI! Frate,de obicei toate femeile care se tin scai din urma ta sunt niste puicute fara creer,care cred ca daca isi desfac picioarele in fata ta,atunci cistiga Jack Pot-ul sub numele Christian Bass, insa aceasta femeie te-a atins cu ceva,ea e diferita de celelalte. Asta reda zimbetul tau idiot cind vorbesti despre ea si durerea din privirea ta cind acea femei fierbinte te-a spus ca o poate gasi.
Sunt pierdut! Durere din privire? Rahat,sunt pina la gint in rahat! Ce-mi face femeia asta!
-          Las-o balta Eliot,nu s-a nascut inca femeia care sa ma ATINGA cum te-ai exprimat tu.
-          Mda…si totusi cinei puicuta ceea care si-a facut aparitia,cu vesti rele?
Eliot ramine tot Eliot,nu trece nici o fusta neobservata pe linga el. Ca si pe linga mina,pina vinerea trecuta.
Dupa ce am parasit restaurantul si mi-am luat ramas bun de la prietenul meu, m-am indreptat spre Empire. Ajungind in dormitor,am cazut pe patul meu aranjat ideal,si amintirile m-au coplesit in aceasi clipa. Piele ei catifela,era asa de perfecta sub atingerele mele,parul ei matasos imprastiat pe toata suprafata pernei,suspinele ei gingase care inundau incaperea. Dumnezeul! Cu fiecare imagine care imi aparea in minte deveneam dependent de ea.
***
Uite ca am ajuns si la finanul saptaminii,si inca nu ma pot simti usurata,aceste cinci zile au fost cel mai mare calvar din viata mea,nu pot sa redau prin cuvinte ceea ce m-a framintat tot acest timp,gindul ca nu-l voi mai vedea niciodata ma omora pe dinauntru,dar durerea se intetea si mai mult cind ma gindea ca in orce moment pot trece pe linga el fara ca sa-mi dau seama ca e el. Ma simt atit de neajutorata,atit de mica in aceasta lume imensa. E atit de insuportabil,in plus fetele mai turnau gaz pe foc cu intrebarile lor: “Anna ti-ai gasit rochie pentru vineri?”,”Anny,ai primit deja invitatia?”,”Anna ai mai aflat cine e barbatul acela?”. Aceste intrebari ma scoteau din minti.
Si uite e vineri dupa amiaza si eu nu am idee ce sa fac,vreau sa-l vad atit de mult,dar cum sa ma ivesc la petrecere fara invitatie,si chiar daca as avea invitatie,de unde as face rost de o noua rochie? Si apoi,alegerea partenerilor se face intimplator,cine imi poate garanta ca ma va alege iar pe mine? Poate azi va dori sa incerce ceva nou? Iar eu v-oi ramane prada usoara petru un bosorog bogat si scirbos. Sau poate in genere nu v-a veni. Sunt atitea feluri in care poate fi interpretata aceasta situatie. De unde sa stiu daca norocul va fi in seara asta de partea mea?
Ma durea capul de atitea ginduri,care mi-au creat un haos total in interior. Am decis ca trebuie sa ma relaxez si sa nu mai gindesc la nimic,dar ce poate alunga mai bine gindurile neplacute decit pregatitul cinei.
Sam a ramas,sa se plimbe in parc cu Alex,deci mai am citeva ore de liniste la dispozitie dupa care,vor curge i-ar intrebarile. Am decis sa fac o cina mai speciala,poate cu asta v-oi reusi sa-I inchid gura Samanthei,pina acum imi reusea. Dupa doua ore in fata aragazului,am finisat cu gatitul,si pot sa spun ca am meritat un zece sper ca Samy sa ma lase in pace dupa asta. Cind m-am uitat la ceas era ora sase dupa amiaza si am decis sa-mi pregatesc temele pentru luni,cit timp ma-I dispun de liniste. Nu aveam nimic complicat de facut doar citeva proiecte de finisat si doua mici eseie. Era aproape noua seara cind am terminat si Sam inca nu venise,posibil ca s-a saturat de mina mea inacrita si azi a ramas la Alex,mai bine pentru mine. O noapte intreaga de liniste. Nu am gasit nimic mai bun sa fac decit sa dorm,deci am facut repede un dus,dupa care am alunecat in asternuturile moi,lasindu-mi visele in paza lui Morfeu.

________________________________________________________________________

Buna dragele mele,uite ca am postat un nou capitol,stept parerile voastre,as vrea sa va rog sa-mi lasati emal-urile voastre ca sa vo pot trimite la fiecare in parte cind va fi postat urmatorul capitol.

Va pupic pe toate!
Danny

5 comentarii:

  1. baby, nu este nevoie de mailuri! odata ce subscr la pagina aceasta, primesti automat informatii.Dar.....nu vad rubrica,,subscribe"!

    RăspundețiȘtergere
  2. doamne....ador aceasta poveste...cand isi vor descoperi identitatea????sper ca el isi va da seama inainte...apoi sa o curteze...si eu deja visez prea mult!!!abia astept continuarea;;)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. va mai trece ceva vreme pana isi vor descoperi identitatea :P

      Ștergere
  3. Cineva s-a indragostit!Si acela este nimeni altul decat Christian Bass!Iar eu plec la urmatorul capitol ca vreau sa aflu ce se mai intampla!:*:*

    RăspundețiȘtergere